Despre PRINT&SIGN 2017, arhitecti si productie publicitara cu Marius Buiculescu si Matius Ichim

Home / Despre PRINT&SIGN 2017, arhitecti si productie publicitara cu Marius Buiculescu si Matius Ichim

Dialog deschis intre MARIUS si MATIUS:

MATIUS, ce pierd arhitectii daca nu viziteaza PRINT&SIGN 2017?

Pot pierde trei ore sau pot pierde o prietenie pe viata. Cred ca PRINT&SIGN este o sansa de a ne remodela viata urbana noua si copiilor nostri.

Incepi sa cunosti bine industria de productie publicitara. PRINT&SIGN este cel mai important targ-eveniment regional, organizat o data la doi ani. Esti un arhitect antreprenor de succes. Merita vizitat acest eveniment de catre arhitecti?

Productia publicitara este un domeniu vecin, complementar si de ne-ocolit pentru proiectanti, fie acestia arhitecti, decoratori sau ingineri. Am inceput sa simt acest lucru din ce in ce mai intens, in fiecare din cei 18 ani de experienta ca architect de retail.

Iata cel putin 5 motive pentru care  un targ ar merita din plin sa fie accesat de catre noi arhitectii:

  1. Pentru ca ne intereseaza plastica, aspectul. Mai ales dupa ce utilizatorii ce le ‘ocupa’ doresc sa-si faca anuntata prezenta pe fatadele, in parcarile, pe acoperisurile si pe imprejmuirile edificiilor pe care le semnam.
  2. Pentru ca vrem ca felul in care o cladire comunica urbei sa o faca in siguranta pentru utilizatorii sai, dar si pentru proximitatea insertiei urbane.
  3. Pentru ca vrem ca proiectele noastre sa corespunda agendei europene privind sustenabilitatea si trebuie sa cunoastem tehnologiile fatadelor multimedia care au consumuri de resurse prietenoase cu mediul.
  4. Pentru ca gandim flexibil viata unei cladiri si ca o reconversie a sa trebuie sa fie facila.
  5. Pentru ca stim ce inseamna poluarea luminoasa si vizuala a unui oras si am putea gasi solutii impreuna cu tehnicienii prezenti la targ prin solutiile pe care la randul lor le propun investitorilor nostri comuni.

Am observat ca in unele tari dezvoltatorii de cladiri avangardiste propun viitorilor locatari ca fatada sa devina profitabila prin digitalizarea ei pe toata suprafata. Ce-i drept fenomenul a luat amploare mai mult in lumea noua decat in Europa. In Bucuresti vedem doar investitia de pe magazinul COCOR. Este acesta un subiect pentru inspiratia arhitectilor? Va fi digitalul un instrument pentru decoratori, urbanisti si arhitecti in proiectele de viitor?

Da, este un subiect care a nascut discutii intre membrii breslei, la nivel international. Ne-am pus probleme legat de impactul pe care il au aceste cladiri pe perioada noptii pentru locuitori, pentru soferi, pentru pietoni. Cladirile care comunica cu oamenii sunt teme recurente in concursuri, la bienale si evident la targuri.

Felul in care o vedem noi este probabil diferit de cel al agentiilor de media. Diferenta de viziune se vede atat in dialogurile critice pe care le avem in conferinte, cat si in evenimentele pe care le sustinem in mod curent: Guerila Lighting, de-a-arhitectura, s.a.m.d..

Se schimba rolurile. MATIUS intreaba si MARIUS raspunde la trei intrebari:

Exista solutii inovatoare prin care o cladire poate comunica identitatea vizuala a unui dezvoltator, eventual identitatea de brand a locatarilor corporatisti?

Imi pare rau, insa nu vad prea mult habar de branding la cladirile noi actuale. Daca privim in urma, lucrurile erau mult mai evidente. De exemplu, la cladirile importante ale Bucurestiului intelegeam usor diferenta intre muzica si bani (vezi Ateneul vs sediul BNR). In prezent, dezvoltatorul se limiteaza sa transmita vizual si arhitectural asociatori de brand neutri si usor de adaptat la orice profil de chirias. Rar mai gasesti o cladire ocupata de o singura firma. Si atunci totul se rezuma la forta si transparenta prin inaltime si sticla. La interior se schimba situatia. Aici decoratorii pot trece intai pe la marketing pentru a intelege bine brand-ul locatarului si ce isi propune sa comunice acel brand. Arhitectul de interior va transpune in proiectul sau toate aceste intentii intr-un limbaj nonverbal prin stil, forme si culori atent alese. Majoritatea solutiilor tehnice se pot vedea, pipai si comenta la targul PRINT&SIGN.

Cum poate face un turist diferenta dintre doua orase ale lumii contemporane in conditiile in care tehnologiile utilizate sunt identice?

Asa cum exista diferente evidente intre doi arhitecti care au urmat aceeasi scoala, orasele difera intotdeauna prin brand experience. In prezent se acorda mai multa atentie brandurilor de localitate decat celor de tara. Se consuma foarte multe resurse pentru comunicarea identitatii de urbe. Se face mai mult city marketing, decat country marketing. Orice localitate devine atractiva sau nu in functie de cat si cum comunica. Tehnologiile implicate doar imprima temele alese cu grija. Aceleasi echipamente sunt folosite la Tokio, Paris sau Sibiu, doar ca temele difera. Creativii invata si afla cat mai mult despre aplicatiile tehnologiilor digitale pentru a reusi personalizarea cea mai potrivita. Care este storytelling-ul statiunii 2Mai, dar cea din Techirghiol sau Mamaia? Anticipezi ce fel de experiente pot avea turistii in locurile mentionate, dar diferentele?

Care sunt 3 cele mai cunoscute succese in sfera cladirilor multimedia? Cum este definit succesul acestora?

In Bucuresti, toata lumea stie ca magazinul Cocor s-a scos din reclamele difuzate pe fatada. Este cea mai mare fatada media din Europa Centrala si de Est. Ca sa se inteleaga mai usor cum ar putea arata cladirile in viitor din aceasta perspectiva,  invit cititorii sa vizioneze aceasta prezentare:

2017-08-31T11:08:45+00:00